¹For the Scandinavian countries, see Maija Runcis, Steriliseringar i folkhemmet, Stockholm, Ordfront, 1998; Gunnar Broberg and Mattias Tydén, Oönskade i folkhemmet: rashygien och sterilisering i Sverige, 2nd ed., Stockholm, Dialogos, 2005; Gunnar Broberg and Nils Roll-Hansen (eds), Eugenics and the welfare state: sterilization policy in Denmark, Sweden, Norway and Finland, 2nd ed., East Lansing, Michigan State University Press, 2005; Lene Koch, ‘Eugenic sterilisation in Scandinavia’, The European Legacy, 2006, 11 (3): 299–309; and Niels Lynöe, ‘Race enhancement through sterilization: Swedish experiences’, Int. J. Mental Health, 2007, 36 (1): 17–25. For the sterilization of the Roma in the Czech Republic, see Mindy Kay Bricker, ‘Sterilization of Czech Gypsies continues: eugenics policy dates back to Soviet era’, posted on 12 June 2006 on RomNews Network Community @ RomNews.de (accessed 17 June 2008). For the situation in China, see Susan E Short, Ma Linmao, and Yu Wentao, ‘Birth planning and sterilization in China’, Population Studies, 2000, 54 (3): 279–91; and Frank Dikotter, Imperfect conceptions: medical knowledge, birth defects and eugenics in China, London, Hurst, 2000.

²Much of the credit for opening this field of research should be given to Gisela Bock's Zwangssterilisation und Nationalsozialismus: Studien zur Rassenpolitik und Frauenpolitik, Opladen, Westdeutscher Verlag, 1986. Among the most recent studies, see Mark A Largent, Breeding contempt: the history of coerced sterilization in the United States, New Brunswick, Rutgers University Press, 2008; Gisela Bock, ‘Nationalsozialistische Sterilisationpolitik’, in Klaus-Dietmar Henke (ed.), Tödliche Medizin im Nationalsozialismus. Von der Rassenhygiene zum Massenmord, Cologne, Böhlau, 2008, pp. 85–99; Yolanda Eraso, ‘Biotypology, endocrinology, and sterilization: the practice of eugenics in the treatment of Argentinian women during the 1930s’, Bull. Hist. Med., 2007, 81 (4): 793–822; Anna Stubblefield, ‘“Beyond the pale”: tainted whiteness, cognitive disability, and eugenic sterilization’, Hypatia, 2007, 22 (2): 162–81; and Natalia Gerodetti, ‘From science to social technology: eugenics and politics in twentieth-century Switzerland’, Social Politics: International Studies in Gender, State and Society, 2006, 13 (1): 59–88.

³See Paul Weindling, ‘International eugenics: Swedish sterilization in context’, Scand. J. Hist., 1999, 24 (2): 179–97.

⁴The only existing studies are Béla Siro´, ‘Eugenikai törekvések az ideg- és elmegyo´gyászatban Magyarországon a két világháboru´ között’, Orvosi Hetilap, 2003, 144 (35): 1737–42; Magdalena Gawin, ‘Polish psychiatrists and eugenic sterilization during the inter-war period’, Intern. J. Ment. Health, 2007, 36 (1): 67–78; and Kamila Uzarczyk, ‘War against the unfit: eugenic sterilization in German Silesia, 1934–1944: sine ira et studio (without anger and bias)’, Int. J. Ment. Health, 2007, 36 (1): 79–88.

⁵Maria Bucur, Eugenics and modernization in inter-war Romania, University of Pittsburgh Press, 2002; Kamila Uzarczyk, Podstawy ideologiczne higieny ras i ich realizacja na przykladzie Śląska w latach 1924–1944, Toruń, Wydawnictwo Adam Marszatek, 2003; and Magdalena Gawin, Rasa i nowoczesność: historia polskiego ruchu eugenicznego, 1880–1952, Warsaw, Wydawnicwo Neriton, 2003; and idem, ‘The sex reform movement and eugenics in interwar Poland,’ Stud. Hist. Phil. Biol. Biomed. Sci., 2008, 39 (2): 181–6. For a broader regional perspective, see Marius Turda and Paul Weindling (eds), Blood and homeland: eugenics and racial nationalism in central and southeast Europe, 1900–1940, Budapest, Central European University Press, 2007.

⁶The gynaecologist Constantin Andronescu suggested the introduction of prenuptial health certificates and the sterilization of feeble-minded and mentally ill people as early as 1912. See his ‘Eugenia’, Higiena, 1912, 1 (21): 4.

⁷Ioan Manliu, Crâmpeie de eugenie şi igienă socială, Bucharest, Tip. ‘Jockey-Club’, 1921.

⁸“Subsemnatul doctor în medicină, cu examen de stat din Germania, care m-am ocupat din anul 1912 special de igiena de rasă.” See Manliu's letter (dated 1920) to the Ministry of Work and Social Protection. Manliu, Ioan, Personal File. Archive of Ministry of Health, Bucharest.

⁹“Selecţionarea indivizilor se face prin sterilizare, reglementarea imigrării şi emigrării, prin izolare (deportarea elementelor rele) şi şcoală.” Manliu, op. cit., note 7 above, p. 18.

¹⁰“1) Orice individ degenerat trebuie sterilizat şi, de se poate, să fie redat societăţii. 2) Orice individ degenerat şi sterilizat, trebue să ramâe izolat în azile sau colonii, până va putea fi redat societăţii ca element folositor. 3) Izolarea pe viaţă să se facă numai la acei indivizi, ce rămân şi după sterilizare periculoşi societăţii, cătând a exploata energia lor cât mai mult pentru întreţinerea lor şi pentru societate, în grădini, ateliere, etc.” Ibid., p. 21.

¹¹“Sterilizări în masă la cei degeneraţi.” Ibid.

¹²For the French case, see William H Schneider, Quality and quantity: the quest for biological regeneration in twentieth-century France, Cambridge University Press, 1990; for the British case, see Richard A Soloway, Demography and degeneration: eugenics and the declining birthrate in twentieth-century Britain, Chapel Hill, University of North Carolina Press, 1990; for the German case, see Atina Grossmann, Reforming sex: the German movement for birth control and abortion reform, 1920–1950, Oxford University Press, 1995.

¹³See, for example, Ygrec, ‘O problemă importantă: Păreri din public în chestiunea provocatorilor şi a provocărilor de avorturi’, Adevărul, 1923, 36 (12141): 1–2; C Poenaru-Căplescu, ‘Medicii avortori şi făcătoarele de îngeri!’, Adevărul, 1923, 36 (12144):1–2; and Ygrec, ‘Iarăşi despre avorturi provocate şi medicii avortori’, Adevărul, 1923, 36 (12152): 1–2.

¹⁴I Manliu, ‘Un pericol social’, Adevărul, 1923, 36 (12135): 1–2.

¹⁵Paul Weindling, Health, race and German politics between national unification and Nazism, 1870–1945, Cambridge University Press, 1989, p. 189.

¹⁶“Copilul care se zămisleşte e bunul naţiunei întregi.” Manliu, op. cit., note 14 above, p. 2.

¹⁷“Naţiunea nu are nevoie de ei. De aceea numai pe aceştia îi vom opri să aducă pe lume copii; nu vom avorta aceste mame ci vom proceda mai radical: le vom steriliza. Şi vom căuta să introducem această operaţie cât mai curând în ţara noastră, atât la femeea cât şi la bărbatul degenerat.” Ibid.

¹⁸Gisela Bock, ‘Racism and sexism in Nazi Germany: motherhood, compulsory sterilization, and the state’, Signs: Journal of Women in Culture and Society, 1983, 8 (3): 400–21, on p. 404.

¹⁹Weindling, op. cit., note 15 above, p. 389.

²⁰Doctorul Ygrec, ‘Cum vor nemţii să-şi îmbunătăţească rasa? Se cere sterilizarea celor anormali, a epilepticilor, surdo-muţilor, demenţilor etc.’, Adevărul, 1923, 36 (12143): 1. For the German context, see Weindling, op. cit., note 15 above, pp. 388–93; and Michelle Mouton, From nurturing the nation to purifying the volk: Weimar and Nazi family policy, 1918–1945, Cambridge University Press, 2007, pp. 107–52.

²¹“Prin sterilizare nu se înţelege castrare, ci o mică operaţie care nu extirpează glandele sexuale (testiculele şi ovarele), ci taie o mică porţiune a canalelor care duc ovulele şi spermatozoizii spre organele genitale.” Ygrec, op. cit., note 20 above, p. 1.

²²Daniel J Kevles, In the name of eugenics: genetics and the uses of human heredity, Cambridge, MA, Harvard University Press, 1995, p. 108.

²³S Manuilă, ‘Sterilizarea eugenică în Statele Unite’, România de mâine, 1924, 1 (24): 484.

²⁴See Roger Mignot, ‘Enquête sur la fréquence des troubles mentaux dans le personnel des asiles d'aliénés’, Annales Médico-psychologiques, 1905, 2 (1): 22–8.

²⁵“Procedând atunci la sterilizări repetate, acestea ar avea drept rezultat o scădere numerică a rasei, fără să putem fi siguri de o îmbunătăţire măcar şi relativă a ei în viitor.” D Bagdasar, ‘Sterilizarea’, Adevărul, 1923, 36 (12170): 1.

²⁶For a discussion of this aspect, see Gheorghe Brătescu and Klaus Fabritius, Biological and medical sciences in Romania, Bucharest, Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989.

²⁷For the influence of neo-Lamarckism on French eugenics, see Schneider, op. cit., note 12 above, pp. 55–83.

²⁸Eraso, op. cit., note 2 above, p. 798.

²⁹“Naţiunea este deci o realitate biologică, o formaţiune umană cu biologia şi patologia ei specifică.” I Moldovan, Igiena naţiunii (Eugenia), Cluj, Institutul de Igienă şi Igienă Socială, 1925, p. 12.

³⁰“[T]rebuie să intervenim în mod conştient, eliminând întrucât e posibil dela procreaţie indivizii defectuoşi.” Ibid., p. 37.

³¹“[C]hezăşia rezultatului zace în primul rând în disciplina celor interesaţi, o disciplină susţinută în afară de cunoştiinţele necesare, îndeosebi de conştiinţa de rasă, de sentimental de răspundere biologică.” Ibid., p. 46.

³²“[E]a rămâne un document splendid de curajul şi raţionamentul sănătos al poporului american.” Ibid., p. 47.

³³“Este un nou domeniu, unde se ciocneşte umanitarismul cu interesele superioare ale naţiunii şi unde aceasta se află într-o stare de dureroasă inferioritate.” Ibid., p. 48.

³⁴See Irina Livezeanu, Cultural politics in Greater Romania: regionalism, nation building, and ethnic struggle, 1918–1930, Ithaca, NY, Cornell University Press, 1995.

³⁵In 1922 Moldovan was accused of spending state funds on personal projects. The accusation proved false but Moldovan considered the scandal to be an attempt by the liberal regime in Bucharest to taint his reputation. See Bucur, op. cit., note 5 above, pp. 29–30; and Iuliu Moldovan, Amintiri şi reflexii, Bucharest, Ed. Carol Davila, 1996, pp. 57–60.

³⁶“Dr. Harry H. Laughlin este cel mai indicat de aş spune cuvântul în materie de eugenie şi mai cu seamă în ceea ce priveşte aplicarea practică a acestei ştiinţe.” Harry Laughlin, ‘O privire asupra sterilizării eugenice în America’, Buletin Eugenic şi Biopolitic, 1927, 1 (9–10): 253–7, on p. 257.

³⁷Harry Laughlin, Eugenical sterilization in the United States, Chicago, Psychopathic Laboratory of the Municipal Court of Chicago, 1922, pp. 447–51.

³⁸Frances Oswald, ‘Eugenical sterilization in the United States’, Am. J. Sociol., 1930, 36 (1): 65–73, on p. 68.

³⁹“Aici accentuăm încă odată, că sterilizarea unei persoane se poate reclama numai sub un singur motiv: îmbunătăţirea calităţilor biologice (fizice, intelectuale şi morale) a generaţiilor viitoare.” M Zolog, ‘Un caz indicat pentru sterilizare eugenică’, Buletin Eugenic şi Biopolitic, 1927, 1 (11–12): 326–33, on p. 326.

⁴⁰Bucur, op. cit, note 5 above, p. 3. See also Maria Bucur, ‘Romania’, in Kevin Passmore (ed.), Women, gender and Fascism in Europe, 1919–45, Manchester University Press, 2003, pp. 57–78.

⁴¹“Avortul poate fi efectuat numai pe motive eugenice şi sociale, stabilite de o comisie de specialişti şi aprobate, atunci când e vorba de motive sociale, de autorităţile locale responsabile.” Sabin Manuilă, “Principiile de bază de ocrotirii mamei şi copilului. Art 9 Reglementarea avortului. Represiuni şi indicaţiuni.” Manuilă, Sabin, Personal File. Archive of Ministry of Health, Bucharest.

⁴²“Oprind reproducerea degeneraţilor şi cultivând fertilitatea la indivizii superiori.” I Manliu, ‘Sterilizarea degeneraţilor’, Revista de Igienă Socială, 1931, 1 (5): 374–85, on p. 375 (emphasis in the original).

⁴³“Dela sterilizarea câtorva mii de indivizi, internaţi sau liberi, nu se poate aştepta o schimbare a constituţiei noastre ereditare. Pentru a opri degenerarea unei naţiuni, trebuie să sterilizăm în massă.” Ibid., p. 378 (emphasis in the original).

⁴⁴Ibid.

⁴⁵Ibid., p. 381 (emphasis in the original).

⁴⁶“Ca început practic, sterilizarea va trebui decretată la noi în toate închisorile, casele de nebuni, şcolile de corecţie, de arieraţi, colonii de vagabonzi, la oamenii fără căpătâi, găsiţi cu ocazia raziilor făcute de poliţie, etc. La toţi ceilalţi anormali, liberi (psychopaţi, debili mentali, alcoolici, etc.) sterilizarea trebuie admisă la cererea lor şi practicată de pea cum, fără vre-o lege specială. E sufficient consimţământul celui ce vrea să se opereze.” Ibid.

⁴⁷“Bineînţeles, după ce au fost examinaţi de doi medici cel puţin (unul de maladii interne, altul de maladii mentale) şi găsiţi că prezintă probabilitatea de progenitură degenerată.” Ibid.

⁴⁸“Dacă România nu a contribuit cu nimic la rezolvarea problemelor de biologie umană, ar trebui cel puţin acum să facă primul pas decisive, operând 10,000 degeneraţi într-un an, spre a acumula o mare experienţă, care ar contribui mult la generalizarea acestui principiu în Europa întreagă.” Ibid., p. 382 (emphasis in the original).

⁴⁹See Etienne Lepicard, ‘Eugenics and Roman Catholicism: an encyclical letter in context: Casti connubii, December 31, 1930’, Science in Context, 1998, 11 (3–4): 527–44; and Monica Löscher, ‘Eugenics and Catholicism in inter-war Austria’, in Turda and Weindling (eds), op. cit., note 5 above, pp. 299–316; and Monika Löscher, ‘Katholizismus und eugenik in Österreich. “… dass die katholische auffassung alle vernüftigen versuche der positiven eugenik voll freude begrüßt und unterstützt …”’, in Gerhard Baader, Veronika Hofer, Thomas Mayer (eds), Eugenik in Österreich: biopolitischen strukturen von 1900–1945, Vienna, Czernin Verlag, 2007, pp. 140–61.

⁵⁰See Mirel Banică, Biserica Ortodoxă Română. Stat şi societate în anii '30, Iaşi, Polirom, 2007, pp. 98–105.

⁵¹See, for example, I D, ‘Despre eugenie’, Glasul Monahilor, 1936, 14 (482): 4.

⁵²The statistical data is from Joseph Rothschild, East Central Europe between the two world wars, Seattle, University of Washington Press, 1974, p. 284.

⁵³“Biserica trebuie să facă uz de autoritatea morală covârşitoare, să se pronunţe afirmativ pentru epurarea biologică şi să treacă la fapte.” Manliu, op. cit., note 42 above, p. 382.

⁵⁴“A sosit însă momentul ca să ia parte neîntârziat la această mişcare, pentru a asigura ştiinţific, biologic, în primul rand fericirea credincioşilor ei. Biserica ne poate aduce nepreţuite servicii în lupta noastră împotriva decăderii, asiatizării rasei noastre, dacă va propaga dârz ideile de eugenie şi va colabora fanatic la realizarea lor.” Ibid., pp. 382–3.

⁵⁵For the case of communist Romania, see Gail Kligman, The politics of duplicity: controlling reproduction in Ceausescu's Romania, Berkeley, University of California Press, 1998.

⁵⁶“Lupta contra omului inferior trebuie dusă cu înverşunare. Sterilizarea e unul dintre cei doi factori decisivi în exterminarea sub-omului şi aristocratizarea biologică a omenirii.” Manliu, op. cit., note 42 above, p. 384 (emphasis in the original).

⁵⁷I Glicsman, Boalele mintale în România (Statistica pe anul 1924), Bucharest, Socec, 1926. His data was also used by G Banu in ‘Înfăţişările speciale ale biologiei poporului român’, Revista de Igienă Socială, 1935, 5 (12): 671–89, on p. 680.

⁵⁸E S Gosney and Paul Popenoe, Sterilization for human betterment, New York, Macmillan, 1929, p. ix.

⁵⁹Mareş Cahane, ‘Asupra sterilizării alienaţilor cronici. Necesitatea unei legiferări la noi’, Revista de Igienă Socială, 1932, 2 (3): 241–9, on p. 243.

⁶⁰Ibid., p. 246.

⁶¹“Membrii celui de al XI-lea congres al Societăţii de neurology, psichiatrie, psichologie şi endocrinology … roagă onor. Ministerul Sănătăţii ca să admită ca măsură profilactică sterilizarea prin raze Röntgen sau vasectomie a acestor bolnavi cronici. Această sterilizare să poată fi exercitată numai asupra bolnavilor cronici cari au stat cel puţin 5 ani într-un spital de boli mintale şi numai după avizul unei comisiuni de specialişti şi cu consimţământul familiei.” Ibid., p. 247.

⁶²Ibid., p. 248. This is the first mention of a sterilization case in Romania that I have found. Regrettably, no archival material to substantiate this contention has surfaced as yet. That Parhon was, however, in favour of the sterilization of criminals is documented further in his discussion of the relationship between psychiatry and criminality. See C I Parhon, ‘Raporturile dintre psihiatrie, ştiinţa dreptului şi criminalitate’, Revista de Drept Penal şi Ştiinţă Penitenciară, 1936, 14 (8–9): 289–304.

⁶³“Această sterilizare se poate face numai când nivelul cultural al publicului va fi ridicat.” Cahane, op. cit., note 59 above, p. 248.

⁶⁴See Iuliu Moldovan, ‘Proiectul Legii Sanitare şi de Ocrotire. Senatul, Sesiunea ordinară (prelungită), 1929–1930’. Moldovan, Iuliu, Personal File. Romanian National Archives, Cluj.

⁶⁵Mareş Cahane, ‘Câteva date statistice în legătură cu ereditatea în bolile mintale. Este necesară sterilizarea unor categorii de bolnavi mentali?’, Revista de Igienă Socială, 1935, 5 (10): 546–5, on p. 546.

⁶⁶“Deocamdată s-ar putea legifera: 1) avortul eugenic; sterilizarea voluntară; sterilizarea bolnavilor cronici în sensul moţiunii ce a fost redactată la congresul din 1931.” Ibid., p. 554.

⁶⁷Criticism was also voiced of the excesses of preventive sterilization in Germany. See, for example, V Ionescu, ‘Sterilizarea’, Axa, 6 Sept. 1933, 1 (17): 7; and ‘Problema sterilizării preventive în Germania’, Revista de Igienă Socială, 1932, 2 (10): 822.

⁶⁸German sterilization law referred to the following medical categories: congenital feeble-mindedness, manic-depressive psychosis, schizophrenia, epilepsy, Huntington's chorea, blindness, deafness, chronic alcoholism, and various physical deformities. See G Banu, ‘Legea sterilizării în Germania’, Revista de Igienă Socială, 1933, 3 (11): 550–4; and M Zolog and I Făcăoaru, ‘Indicaţia şi legislaţia eugenică a sterilizării’, Buletin Eugenic şi Biopolitic, 1934, 5 (8–9–10): 186–92.

⁶⁹“Trebuie să recunoaştem că principiile de bază, menite a proteja şi a desvolta calităţile rasei, sub înfăţişare biologică, corespund întru totul idealului de protecţiune a valorilor cu calităţi maxime.” Banu, op. cit., note 68 above, p. 554.

⁷⁰“Capitalul biologic uman este socotit ca suprema bogăţie a naţiunii” and “Legea asigură prioritatea familiei şi a corpului etnic faţă de individ.” I Făcăoaru, ‘Legiurile recente pentru sterilizarea eugenică’, Buletin Eugenic şi Biopolitic, 1934, 5 (8–9–10): 231–9, on p. 235.

⁷¹Ibid., p. 236.

⁷²“Oricât de multe şi serioase argumente s-ar invoca în favoarea sistemului sterilizării forţate, credem că la noi o asemenea măsură nu s-ar putea lua pe calea unei legi ordinare.” Eugen Petit and Gheorghe Buzoianu, Sterilizarea din punct de vedere juridic şi chirurgical, Bucharest, ‘Adevărul’, 1934, p. 17.

⁷³Ibid., p. 21.

⁷⁴C Daniel, ‘Sterilizarea operatorie la femeie’, România Medicală, 1930, 8 (12): 169–70.

⁷⁵G Marinescu, ‘Despre hereditatea normală şi patologică şi raporturile ei cu eugenia’, Memoriile Secţiunii Ştiinţifice, 1936, 3 (11): 1–85.

⁷⁶“Ce legi sau deciziuni s-au luat cu privire la prevenirea progeniturii eredo-bolnave, a favorizării eredo-sănătoşilor şi mai cu seamă a celor eredo-sănătoşi cu mulţi copii? … Pentru ce motiv se procedează la sterilizare? Din punct de vedere eugenic, medical, social? Pe baza căror hotărîri se procedează la sterilizare: judiciare, de politică sanitară, după cererea proprie, voluntară? Se sterilizează şi ambulant? Ce metode se întrebuinţează? Se continuă observarea celor sterilizaţi şi după ieşire? Se ţin cartoteci privitoare la sterilizare? De când s-a introdus sterilizarea şi câte persoane au fost în total sterilizate până la sfârşitul anului 1934?” Ibid., p. 70.

⁷⁷“Răspunsul nostru, în colaborare cu Dr G Banu, a fost mai mult evaziv pentru că, în realitate, nu s-au luat la noi măsuri sistematizate şi coordinate pentru ridicarea elementelor sănătoase ale neamului nostru şi a se împiedica desvoltarea elementelor bolnave, asociale, etc.” Ibid., p. 71. I have not so far located the German questionnaire or the Romanian response in the archives.Yet, Stefan Kühl's discussion of the foreign reception of Nazi race policies, and especially of various reports published by the Racial Office of the National Socialist Party in 1935, implies that such a questionnaire was circulated. See Stefan Kühl, The Nazi connection: eugenics, American racism, and German national socialism, Oxford University Press, 1994, pp. 89–90.

⁷⁸See Sabin Manuilă, ‘Societatea regală română de eugenie şi studiul eredităţii’, Sociologie Românească, 1936, 1 (5): 31–2; and ‘Autorizarea de funcţionare, actul constitutiv şi statutele Societăţii Regale Române pentru Eugenie şi Studiul Eredităţii’, Revista de Igienă Socială, 1936, 6 (4): 271–8. See also I Vasilescu-Bucium, ‘Eugenia şi studiul eredităţii’, Mişcarea Medicală Română, 1935, 8 (3–4): 169–74.

⁷⁹“Va propune o lege a sterilizării degeneraţiilor, idioţilor, imbecililor, debililor mentali, a criminalilor.” Marinescu, op. cit., note 75 above, p. 84.

⁸⁰The Romanian Royal Society of Eugenics and Heredity had two sections: one in Craiova (president: Ion Vasilescu-Bucium); the other in Chişinău (president: I Lepşi). The other eugenic societies in Romania were the Eugenics and Biopolitical Section of the “Astra” Association in Transylvania (established by Iuliu Moldovan in 1927), and the Demographic, Anthropological and Eugenics Section of the Romanian Social Institute (established by Sabin Manuilă in 1935). In 1939 these societies formed the Union of the Eugenics Societies in Romania under the presidency of Constantin Parhon, at the time also president of the International Latin Federation of Eugenics Societies. The Union was formed with the intention of organizing the second congress of the Federation, planned to be held in Bucharest, 25–30 September 1939. See the announcement in Revista de Ştiinţe Medicale, 1939, 28 (3): 247–8. For reasons unknown, the congress did not take place.

⁸¹“Introducerea sterilizării obligatorii ca metoda cea mai indicată pentru a stăvili creşterea numărului defectivilor de toate categoriile.” I Făcăoaru, Curs de eugenie, Cluj, Institutul de Igienă şi Igienă Socială, 1935, p. 67.

⁸²Ludwig Erich, Problema disgenicilor (referinţe speciale asupra situaţiei disgenicilor de la noi), Cluj, Tipografia ‘Record’, 1937.

⁸³Iordache Făcăoaru regularly wrote the ‘Eugenic Notice-board’ for the Bulletin, where he reported on debates on eugenic sterilization in countries as diverse as Latvia, Finland and Japan. See I Făcăoaru, ‘Proiectul legii eugenice poloneze’, Buletin Eugenic şi Biopolitic, 1936, 6 (4–5–6): 160–3, and ‘Privire critică asupra legii finlandeze de sterilizare în comparaţie cu legea germană’, Buletin Eugenic şi Biopolitic, 1937, 8 (10–11–12): 339–54, in which Făcăoaru compared Polish and Finnish sterilization laws with the German one, demonstrating the eugenic efficiency of the latter.

⁸⁴“Am putea spune că 10% din populaţia ţării noastre reprezintă un număr de persoane, care nu e de dorit să aibă urmaşi.” I Făcăoaru, ‘I^nmulţirea disgenicilor şi costul lor pentru societate şi stat’, Buletin Eugenic şi Biopolitic, 1935, 6 (4–5–6): 169–83, on p. 179–80.

⁸⁵“Să se facă imposibilă reproducerea degeneraţiilor indifferent pe ce cale, prin izolarea lor sau prin sterilizarea lor eugenică.” I Făcăoaru, ‘Familiile degenerate şi costul lor pentru societate şi stat’, Buletin Eugenic şi Biopolitic, 1936, 6 (4–5–6): 214–21, on p. 221.

⁸⁶Marius Turda, ‘The nation as object: race, blood and biopolitics in inter-war Romania’, Slavic Review, 2007, 66 (3): 413–41.

⁸⁷“Sterilizarea eugenică este o chestiune, care în momentul de faţă, interesează deopotrivă pe biolog, jurist şi sociolog.” S D Enăchescu, ‘Sterilizarea eugenică’, Revista de Medicină Legală, 1936, 1 (2): 273–9, on p. 273.

⁸⁸“Azi, cu ajutorul ştiinţei, degeneraţi pot fi nimiciţi prin eutanasie. E însă preferabil, din toate privinţele, ca degeneraţii să nu fie născuţi-mai mult: să nu fie măcar concepuţi. Si, aceasta e posibil, cu ajutorul ştiinţei: prin sterilizarea acelora care prezintă caractere patologice sau boli incurabile.” Eugen Relgis, Umanitarism şi eugenism, Bucharest, ‘Vegetarismul’, 1935, pp. 28–9 (emphasis in the original).

⁸⁹“Să se considere vasectomia ca o adevărată revoluţie, nu numai în domeniul eugenismului, ci şi în acel social. Putem spune chiar că ea este la baza regenerării speciei umane.” Ibid., p. 64. See also Manuel Devaldès, La maternité consciente: le ro^le des femmes dans l'amélioration de la race, Paris, Radot, 1927. For a discussion of Relgis's ideas of negative eugenics and his connection with Spanish anarchists, see Richard Cleminson, Anarchism, science and sex: eugenics in Eastern Spain, 1900–1937, Bern, Peter Lang, 2000, pp. 207–12.

⁹⁰I Vasilescu-Bucium, ‘Conceptul eugenic în legislaţia modernă’, Justiţia Olteniei, 1935, 16 (6–7): 41–2.

⁹¹I Vasilescu-Bucium, ‘Eugenia şi înoirile codului penal’, Mişcarea Medicală Română, 1935, 8 (5–6): 363–5. The article was also published in Justiţia Olteniei, 1935, 16 (10–11): 83–4; (13–14): 111–12; and in Pandectele Săptămânale, 1935, 11 (26): 563–5.

⁹²See ‘Zum 11 Internationalen Kongreß für Strafrecht und Gefa¨ngniswesen’, Zeitschrift für die gesamte Strafrechtwissenchaft, 1936, 55: 177–363. Section III of the congress dealt with ‘Prevention’, and sterilization was the first issue discussed. See J Lange, ‘In welchem Falle und nach welchen Grundsa¨tzen empfiehlt sich im modernen Strafsystem die Anwendung der Sterilisation durch Kastration oder durch Vasectomie oder Salpingectomie?’, ibid., pp. 291–306. See also ‘11. Internationaler Kongreß für Strafrecht und Gefa¨ngniswesen’, Monatsschrift für Kriminalbiologie und Strafrecthsreform, 1935, 26 (5): 227–31; and Jan Simon Van der Aa (ed.), Proceedings of the XIth International Penal and Penitentiary Congress held in Berlin, August 1935, Bern, Bureau of the International Penal and Penitentiary Commission, 1937.

⁹³I Vasilescu-Bucium, ‘Criminologia şi eugenia’, Revista de Medicină Legală, 1936, 1 (2): 84–90, on p. 88.

⁹⁴“Va trebui să aşteptăm rezultatele unei experienţe de mai mulţi ani, pentru a ne putea formula un punct de vedere mai decisive.” G K Constantinescu, Ereditate şi eugenie, Bucharest, Torouţiu, 1936, p. 91.

⁹⁵“Mentalitatea latină, care nu este de fel identică cu mentalitatea anglo-saxonă din ţările unde s-a introdus legea sterilizării.” Iosif Leonida, ‘Ce poate realiza practic eugenia la noi’, Mişcarea Medicală Română, 1935, 8 (5–6): 366–71, on p. 367. For a discussion of the differences between “Latin” and “Anglo-Saxon” eugenics, see Nancy Leys Stepan, “The hour of eugenics”: race, gender, and nation in Latin America, Ithaca, Cornell University Press, 1991, pp. 189–92.

⁹⁶“Sterilizarea criminalilor nu rezolvă chestia criminalităţii.” Leonida, op. cit., note 95 above, p. 368.

⁹⁷Ibid., p. 370.

⁹⁸“Nu cu discuăţii teoretice şi academice se poate realiza ceva practic la noi.” Ibid.

⁹⁹“Credem că n-ar găsi la noi o atmosferă favorabilă nici sterilizarea facultativă practicată în Elveţia şi nici sterilizarea profilactică socială ca în America.” Grigore Odobescu, Eugenie pentru neamul românesc, Bucharest, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, 1936, p. 12.

¹⁰⁰“Totuşi o indicaţie bine justificată ar găsi şi la noi sterilizarea eugenică în anumite cazuri, precum: la bolnavii neuro-psihici (alienaţii, mai ales incurabili), atât la cei ce trebuesc internaţi pentru totdeauna …; la bolnavii cu boli hereditare grave.” Ibid.

¹⁰¹Ibid., pp. 12–14.

¹⁰²“Aceasta constitute pentru ţara şi neamul nostru metoda eugenică cea mai naturală şi eficace.” Ibid., p. 15.

¹⁰³“Atunci ajungem imediat la concluziunea că nici una dintre metodele aplicate în alte părţi n-ar putea să ne aducă prin aplicarea ei integrală foloasele urmărite şi poate chiar obţinute în locul lor de origine; ele ar fi ineficace în privinţa relelor noastre specifice.” Grigore Odobescu, Politica eugenică, Bucharest, Institutul de Arte Grafice ‘Eminescu’, 1936, p. 10.

¹⁰⁴See the analysis offered by Daniel Pick, Faces of degeneration: a European disorder, c.1848–1918, Cambridge University Press, 1989.

¹⁰⁵“Pentru a pune la adăpost rasa noastră de o asemenea descendenţă, cred că nu este nevoie de o sterilizare eugenică.” Enăchescu, op. cit., note 87 above, p. 279.

¹⁰⁶“Măsurile la cari rămâne dl. Dr. Odobescu sunt nu numai necesare, dar urgente, decât că tratamentul bolilor infecţioase, îmbunătăţirea economică a poporului, combaterea mortalităţii, pedepsirea proxenenţilor, etc., înseamnă medicină curativă, preventivă, demografie, educaţie igienică individuală şi socială a poporului, dar aceste propuneri n-au nimic de a face cu eugenia.” I Făcăoaru, ‘Reviste româneşti în schimb cu Buletinul’, Buletin Eugenic şi Biopolitic, 1936, 7 (3–4): 131. For Odobescu's and Leonida's reactions, see Odobescu, op. cit., note 99 above, pp. 11–14; and Iosif Leonida, ‘Eugenie sau etnologie? (O confuzie şi un răspuns)’, Mişcarea Medicală Română, 1935, 8 (5–6): 692–8.

¹⁰⁷G P Frets was president of the Nederlandsche Eugenetische Federatie and of the Human Heredity Committee. In this latter capacity he participated at the 1934 meeting of the International Federation of Eugenics Organizations held in Zurich where the Nazi sterilization law was discussed. See ‘Compte Rendu de la XIe Assemblée de la Fédération Internationale des Organisations Eugénique’, Revue Anthropologique, 1935, 45 (1–3): 78–92.

¹⁰⁸I Vasilesco-Bucium, ‘Tendances eugéniques dans le nouveau code penal roumain Carol II’, XVIIe Congrès International d'Anthropologie et d'Archéologie Préhistorique, Bucarest, Imprimere Socec, 1939, pp. 678–81. That the Romanian penal code was in the process of accommodating the suggestions made by eugenicists did not escape foreign observers, as illustrated by this report, written by B Steinwaller, ‘Ruma¨nische Strafrechts- und Strafprozeßrechtsreform’, Monatsschrift für Kriminalbiologie und Strafrechtsreform, 1938, 29 (5): 249–52. My thanks to Christian Promitzer for drawing my attention to this article.

¹⁰⁹‘Discussions’, in Vasilesco-Bucium, op. cit., note 108 above, p. 680.

¹¹⁰“L'unique moyen pour empécher la multiplication des maladies héréditaires et pour améliorer la race est la sterilisation obligatoire.” Ibid., p. 682.

¹¹¹“Si la stérilisation facultative peut e^tre appliquée chez les malades intelligents, elle reste sans effet chez les malades mentaux et les imbéciles. Chez nous la stérilisation obligatoire est le seul moyen pour empécher l'extension incéssante des débiles mentaux, qui se sont surtout multipliés dans les villages plus ou moins isolés des montagnes. La stérilisation facultative est restée inefficace dans les pays ou elle a été appliquée.” Ibid.

¹¹²“La III-ème Section presidé par M. Frets, propose le voeu que la stérilisation practiquée dans un but eugénique soint appliquée avec prudence et seulement avec le consentement du malade ou sa famille.” Ibid. This was a view endorsed by Frets as well. On Frets's ideas of sterilization, see Henny Brandhorst, ‘From neo-Malthusianism to sexual reform: the Dutch section of the World League for Sexual Reform’, J. Hist. Sex., 2003, 12 (1): 38–67.

¹¹³G Banu, ‘Eugenie, ereditate, rasă’, Revista de Igienă Socială, 1935, 5 (2): 102–7.

¹¹⁴Ibid., pp. 106–7.

¹¹⁵“Izolarea elementelor deficiente, adică segregarea; apoi sterilizarea preventivă a elementelor profund tarate, spre a împiedica procrearea de non-valori; în fine—ca măsură radicală—castrarea, în special a criminalilor recidivişti.” G Banu, ‘Certificatul medical prenupţial’, Revista de Igienă Socială, 1936, 6 (5): 281–300, on p. 289 (emphasis in the original).

¹¹⁶G Banu, ‘Principes d'un programme d'hygiène de la race’, Revista de Igienă Socială, 1936, 6 (10): 582–4.

¹¹⁷“L'hygiène de la race, vaste ensemble de problèmes extrêmement variés, dérive, a` son tour, d'une science de plus d'envergure encore: la biologie de la race.” Ibid., p. 577.

¹¹⁸G Banu, L'hygiène de la race. E´tude de biologie héréditaire et de normalisation de la race, Paris and Bucharest, Masson, 1939.

¹¹⁹“L'étude théorique et pratique de l'hérédité, la statistique biologico-héréditaire, l'étude des arbres généalogiques, le statut biologico-héréditaire de la population, l'évolution démographique des collectivités.” Ibid, p. 256.

¹²⁰Ibid., p. 293.

¹²¹Ibid., p. 294.

¹²²“Les indications de la stérilisation préventive sont, en premier lieu, d'ordre biologique: il s'agit de la pureté et de la valeur vitale de la race.” Ibid., p. 297.

¹²³Ibid., pp. 297.

¹²⁴In 1940 Romania lost Bessarabia and northern Bukovina to the USSR, northern Transylvania to Hungary and southern Dobrudja to Bulgaria.

¹²⁵Marius Turda, ‘Fantasies of degeneration: some remarks on racial anti-Semitism in inter-war Romania’, Studii Iudaice, 2003, 3: 336–48.

¹²⁶There were a few maverick voices nevertheless. In 1940, the racial anti-Semite Toma Petrescu suggested that “the bastards resulting from mixed marriages [between Jews and Romanians] should be forcibly sterilized”. (“Copiilor bastarzi proveniţi din aceste casătorii mixte să li se aplice sterilizarea forţată.”) Toma Petrescu, Ni se pierde neamul. Activitatea jidanilor împotriva naţiei româneşti, Bucharest, Cugetarea, 1940, p. 37.

¹²⁷According to the 1930 Census there were 262,501 Roma in Romania. 221,726 (84.5 per cent) lived in rural areas, and 40,775 (15.5 per cent) in urban areas. See Sabin Manuilă, Studiu etnografic asupra populaţiei României, Bucharest, Editura Institutului Central de Statistică, 1940, pp. 34–7.

¹²⁸“Problema evreiască poate fi definită ca cea mai importantă problemă socială, cea mai acută problemă politică şi cea mai gravă problemă economică a României. Ei nu constituesc o problemă rassială, pentru ca amestecul de rassă între Români şi Evrei este foarte rar.” Sabin Manuilă, ‘Problema rassială a României’, România Nouă, 1940, 7 (41): 5.

¹²⁹“Problema ţigănească este cea mai importantă, acută şi gravă problemă rassială a României.” Ibid.

¹³⁰“Amestecul ţigănesc în sângele românesc este cea mai disgenică influenţă care afectează rassa noastră.” Ibid.

¹³¹“Stânjenirea disgenicilor, a indezirabililor trebue să meargă până la completa lor sterilizare.” Sabin Manuilă, ‘Acţiunea eugenică ca factor de politică de populaţie’, Buletin Eugenic şi Biopolitic, 1941, 12 (1): 1–4, on p. 2.

¹³²L Stan, ‘Rasism faţă de ţigani’, Cuvântul, 1941, 18 (92): 1–2, on p. 1.

¹³³Ibid., p. 2.

¹³⁴“Ţiganii nomazi şi semi-nomazi să fie internaţi în lagare de muncă forţată. Acolo să li se schimbe hainele, apoi să fie raşi, tunşi şi sterilizaţi. Pentru a se acoperi cheltuielile cu întreţinerea lor, trebuesc puşi la muncă forţată. Cu prima generaţie am scăpat de ei. Locul lor va fi ocupat de elemente naţionale capabile de muncă ordonată şi creatoare. Cei stabili vor fi sterilizaţi la domiciliu, pentru ca în cursul unei generaţii să fie curăţit locul şi de ei.” G Făcăoaru, Familia şi statul biopolitic, Bucharest, Bucovina, 1941, p. 17 (emphasis in the original).

¹³⁵“Statul cheltueşte aproape o treime din bugetul său cu întreţinerea spitalelor şi a tot felul de instituţii de asistenţă socială şi poliţie de moravuri, şi cu toate acestea mizeria socială creşte pe fiecare zi. E o explicaţie şi o soluţie simplă: răul trebuie tăiat din rădăcină şi nu cultivat.” Ibid., p. 18 (emphasis in the original).

¹³⁶“Disgenicii trebuesc înlăturaţi de la reproducţie, rasele inferioare trebuesc complet separate de grupul etnic. Sterilizarea anumitor categorii de oameni nu numai că nu trebuie privită prosteşte ca o încălcare a demnităţii omeneşti, dar ea este un elogiu adus frumuseţii, moralităţii şi în genere perfecţiunii.” Traian Herseni, ‘Rasă şi destin naţional’, Cuvântul, 1941, 18 (91): 1–7, on p. 7.

¹³⁷Vladimir Solonari, ‘An important new document on the Romanian policy of ethnic cleansing during World War II’, Holocaust and Genocide Studies, 2007, 21 (2): 268–97.

¹³⁸Viorel Achim, The Roma in Romanian history, Budapest, Central European University Press, 2004; idem, Documente privind deportarea ţiganilor în Transnistria, Bucharest, Enciclopedică, 2004; and Radu Ioanid, The Holocaust in Romania: the destruction of Jews and Gypsies under the Antonescu regime, 1940–1944, Chicago, Ivan R Dee, 2000.

¹³⁹“Acţiunea caritativă şi asistenţa socială nu au nici un rost, nu rezolvă nimic şi nu se va sfârşi niciodată, dacă nu i se mai seacă rădăcina răului care le reclamă. Altfel, e măcinare zadarnică de forţă fără a scădea nimic din nenorocirea oamenilor, ci înmulţind nefericirea prin extinderea ei şi asupra celor ce ar putea trăi o viaţă liberă şi creatoare, în loc de una de servitudine faţă de disgenici şi de nenorociţii degeneraţi.” Liviu Stan, Rasă şi religiune, Sibiu, Tiparul Tipografie Arhidiecezane, 1942, p. 144.

¹⁴⁰“Purificarea Neamului nostru de toate acele elemente străine sufletului lui”. Mihai Antonescu, ‘Directive şi îndrumări date inspectorilor administrativi şi pretorilor trimişi în Basarabia şi Bucovina’, in Martiriul evreilor din România, 1940–1944. Documente şi mărturii, Bucharest, Hasefer, 1991, p. 139.

¹⁴¹In 1944 the ethnographer Ion Chelcea was still suggesting that certain Roma groups should be “settled in an isolated region, transferred to Transnistria and, if necessary, sterilized” (“va trebui colonizat într-o parte mărginaşă a ţării, trecuţi peste Nistru, la caz sterilizaţi”). See Ion Chelcea, Ţiganii din România. Monografie etnografică, Bucharest, Editura Institutului Central de Statistică, 1944, p. 101.

¹⁴²Constantin I Andronescu, Pentru ce ne îmbolnăvim? Noţiuni de patologie socială, Bucharest, ‘Cartea Românească’, 1943, p. 46.

¹⁴³The history of eugenics can still—as Lesley A Hall has recently reminded us—“generate vibrant and exciting scholarship, by looking beyond a narrow and restrictive view of what eugenics meant to those who deployed the term, and how it fitted into much broader early twentieth-century concerns over nation, state, national health, social welfare, citizenship and modernity.” Lesley A Hall, ‘Eugenics, sex and the state: some introductory remarks’, Stud. Hist. Phil. Biol. Biomed. Sci., 2008, 39 (2): 177–80, on p. 180.