Hostname: page-component-cd9895bd7-hc48f Total loading time: 0 Render date: 2024-12-22T18:16:06.544Z Has data issue: false hasContentIssue false
  • English
  • Français

Fascism, Race, and Religion in Interwar Transylvania: The Case of Father Liviu Stan (1910–1973)

Published online by Cambridge University Press:  05 May 2020

Ionuṭ Biliuṭă
Ionuṭ Biliuṭă*
Affiliation:
Researcher working at the Gheorghe Șincai Institute, Romanian Academy
*
*Corresponding author. Email: [email protected]
Get access Rights & Permissions [Opens in a new window]

Abstract

This text discusses several aspects of the interwar history of the Orthodox Church in Romanian Transylvania through the lens of the early life and political achievements of Father Liviu Stan (1910–1973). By using a microhistorical approach, his life stands as proof of the ability of ideological reconversion to describe the various totalitarian challenges that defined the destiny of an entire generation of Orthodox theologians in the twentieth century. Rather than painting the biographical tapestry of Father Stan's life, the main focus of this text falls precisely on his interactions with various ideologies (Fascism and Communism), his ideological and professional reconversions, and Transylvanian Orthodox theologians’ ability to survive when confronted with various totalitarian challenges.

Keywords

Orthodox Churchracismfascismideological reconversionsinterwar Romania
Type
Articles
Information
Church History , Volume 89 , Issue 1 , March 2020 , pp. 101 - 124
Copyright
Copyright © American Society of Church History, 2020

Access options

Get access to the full version of this content by using one of the access options below. (Log in options will check for institutional or personal access. Content may require purchase if you do not have access.)

References

1 Fr. Dumitru Stăniloae's code name as an informant for the Securitate was “Văleanu Ion.” Please see Arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (hereafter abbreviated as ACNSAS), Fond Rețea, file 254359, vol. 2, p. 11; Trencsényi, Balázs, “Afterlife or Reinvention? ‘National Essentialism’ in Romania and Hungary after 1945,” in Hungary and Romania Beyond National Narratives: Comparisons and Entanglements, ed. Blomqvist, Anders E. B., Iordachi, Constantin, and Trencsényi, Balázs (Oxford: Peter Lang, 2013), 552–553Google Scholar; and Ică, Ioan I. Jr., ed., Persoană și comuniune: Prinos de Cinstire Părintelui Profesor Academician Dumitru Stăniloae la împlinirea vârstei de 90 de ani (Sibiu: Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe Sibiu, 1993)Google Scholar. For the post-Communist historiography addressing the relevance of the Communist past for the Romanian post-Communist Orthodox Church, see Stan, Lavinia and Turcescu, Lucian, Religion and Politics in Post-Communist Romania (Oxford: Oxford University Press, 2007), 65–91CrossRefGoogle Scholar; Romocea, Cristian, Church and State: Religious Nationalism and State Identification in Post-Communist Romania (London: Continuum, 2011), 22–44Google Scholar; and Conovici, Iuliana, “Re-weaving Memory: Representations of the Interwar and Communist Periods in the Romanian Orthodox Church after 1989,” Journal of the Study of Religion and Ideologies 12, no. 35 (Summer 2013): 114–119Google Scholar.

2 D. Stăniloae, “Între românism și catolicism,” Telegraful român, 29 November 1930; and D. Stăniloae, “Păreri greșite despre raportul între Ortodoxie și naționalism,” Telegraful român, 31 October 1937. Also, he openly advocated in favor of Italian Fascism against the Vatican. See Dumitru Stăniloae, Catolicismul de după războiu (Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1933), 139–155; and Diorates [Dumitru Stăniloae], “Conflictul între Italia și Vatican,” Telegraful român, 13 June 1931. According to archival sources, Stăniloae was an active symphatizer of the Iron Guard. See ACNSAS, Fond Informativ, file 165105, p. 125; ACNSAS, Fond Informativ, file 203672, vol. 1, p. 48.

3 Miller, Charles, The Gift of the World: An Introduction to the Theology of Dumitru Staniloae (London: T and T Clark, 2000)Google Scholar; Cogoni, C., Crisan, C., and Marcus, S., Il Genio teologico di padre Dumitru Staniloae: Prospettive antropologiche, teologiche e sacramentali (Rome: Cittadella, 2010)Google Scholar; Bordeianu, Radu, Dumitru Staniloae: An Ecumenical Ecclesiology (London: T and T Clark, 2011)Google Scholar; and Henkel, Jürgen, Dumitru Stăniloae: Leben-Werk-Theologie (Freiburg: Herder, 2017)Google Scholar.

4 Enache, George, Ortodoxie și putere politică în România contemporană (Bucharest: Nemira, 2005)Google Scholar; and Duțu, Florin, Autobiografii ale teologilor români ortodocși în arhivele securității (Bucharest: Floare de colț, 2016)Google Scholar.

5 Jivi, Aurel and Moldovan, Sebastian, eds., Biblie și Teologie: Prinos de cinstire Părintelui Profesor Dr. Nicolae Neaga la împlinirea vârstei de 85 de ani (Sibiu: Editura și tiparul Arhiepiscopiei ortodoxe române, 1997)Google Scholar; and Chifăr, Nicolae and Boicu, Dragoş, eds., Vocație și dăruire: In Memoriam Părinților Profesori Milan Șesan și Teodor Bodogae (Sibiu: Andreiană, 2012)Google Scholar.

6 Metropolitan Antonie (Plămădeală), “Generația Stăniloae,” in Ică, Persoană și comuniune, xii; and Ionuț Florin Biliuță, “Un fascism clerical regional? Cazul Academiei Teologice Andreiene din Sibiu (1932–1941),” in Cler, Biserică și Societate în Transilvania (sec. XVII-XX), ed. Cornel Sigmirean and Corina Teodor (Cluj-Napoca: Argonaut, 2016), 404–424.

7 Dobrei, Florin, ed., Dreptul canonic în viața Bisericii: In memoriam Preot prof. dr. Liviu Stan (1910–1973) (Deva: Editura Episcopiei Devei și Hunedoarei, 2013)Google Scholar.

8 “Legea pentru regimul general al cultelor religioase: Part I” Monitorul Oficial 178, 4 August 1948; and Liviu Stan, Legea Cultelor (Bucharest: Tipografia Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 1950). Liviu Stan took inspiration from previous Legionary projects which reformed the Orthodox Church. See Ghiuș, Benedict, Nica, Antim, Babacă, Ioil, and Ioniță, Nicodem, Înoește-te noule Ierusalime: Gânduri pentru reorganizarea Bisericii (Cernica: Tipografia Mănăstirii Cernica, 1940)Google Scholar, which is dedicated to Codreanu. See ACNSAS, Fond Informativ, file 000701, vol. 1, p. 313. For the fact that this 1940 Legionary project was the source inspiration for the 1948 law concerning the status of religious denominations in the legal framework of the Communist state, see ACNSAS, Fond Rețea, file 319280, p. 39. See Cristian Vasile, Biserica Ortodoxă în primul deceniu comunist (Bucharest: Curtea Veche, 2005), 132–142.

9 Stan, Liviu, Sfinții români (Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1945)Google Scholar; Stan, Liviu, “Despre canonizarea sfinţilor în Biserica Ortodoxă,” Ortodoxia 2, no. 2 (1950): 272–273Google Scholar; and Racoveanu, Gheorghe, Mişcarea Legionară şi Biserica: Omenia şi frumuseţea cea dintîi (Bucharest: Samizdat, 2002)Google Scholar, 83n5. For the early 1950s negotiations between the Orthodox Church and those of the Communist state regarding national canonizations of saints, see Arhiva Secretariatului de Stat Culte, Fond Direcţia Studii, Adrese, Referate, Diverse Situaţii cu Privire la Bibliotecile din Cuprinsul unor Eparhii din Ţară, file 72/1952, vol. 2, p. 11.

10 ACNSAS, Fond Informativ, file 261033, vol. 2, p. 2; ACNSAS, Fond Informativ, file 185032, vol. 2, p. 60. About the participation of the Romanian Orthodox Church in the 1960s Ecumenical Movement, see Hintikka, Kaisamari, The Romanian Orthodox Church and the World Council of Churches, 1961–1977 (Helsinki: Luther Agricola Society, 2000), 35–68Google Scholar; and Hintikka, Kaisamari, “The Pride and Prejudice of Romanian Orthodox Ecumenism,” in Orthodox Christianity and Contemporary Europe, ed. Sutton, Jonathan and van der Bercken, Wil (Leuven: Peeters, 2003), 455–463Google Scholar.

11 ACNSAS, Fond Serviciul de Informatii Externe, file 143, p. 57; and ACNSAS, Fond Informativ, file 5103, vol. 3, p. 6.

12 Beldiman, Dana, Armata și Mișcarea Legionară, 1927–1947 (Bucharest: Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2002)Google Scholar; Clark, Roland, Holy Legionary Youth: Fascist Activism in Interwar Romania (Ithaca: Cornell University Press, 2015), 151–184Google Scholar; and Iordachi, Constantin and Sciarrino, Blasco, “War Veterans, Demobilization and Political Activism: Greater Romania in Comparison,” Fascism: Journal of Comparative Fascist Studies 6, no. 1 (2017): 75–117CrossRefGoogle Scholar.

13 Bottoni, Stefano, “Reassessing the Communist Takeover in Romania: Violence, Institutional Continuity, and Ethnic Conflict Management,” East European Politics and Societies 24, no. 1 (January 2010): 59–89CrossRefGoogle Scholar.

14 For Menocchio, see Ginzburg, Carlo, Il formaggio e i vermi: Il cosmo di un mugnaio del ‘500 (Torino: Einaudi, 1978)Google Scholar.

15 For the differences between biography and microhistory, see Ginzburg, Carlo, “Mikro-Historie: Zwei oder drei Dinge die ich von dir weiß,” Historische Anthropologie 1, no. 2 (1993), 169–192CrossRefGoogle Scholar; Levi, Giovanni, “On microhistory,” in New Perspectives on Historical Writing, ed. Burke, Peter (Cambridge: Polity, 1991), 106–107Google Scholar; Trivellato, Francesca, “Microstoria/Microhistoire/Microhistory,” French Politics, Culture and Society 33, no. 1 (Spring 2015): 125CrossRefGoogle Scholar, 127; and Lepore, Jill, “Historians who Love too Much: Reflections on Microhistory and Biography,” Journal of American History 88, no. 1 (June 2001): 133CrossRefGoogle Scholar.

16 Oliver Jens Schmitt, “Der orthodoxe Klerus in Rumänien und die extreme Rechte in der Zwischenkriegszeit,” in Klerus und Nation in Südosteuropa vom 19. bis zum 20. Jahrhundert, ed. Aleksandar Jakir and Marko Trogrlć (Frankfurt: Peter Lang, 2014), 187–214; Clark, Holy Legionary Youth, 28–32; and Radu Harald Dinu, Faschismus, Religion und Gewalt in Südosteuropa: Die Legion Erzengel Michael und die Ustaša in historischen Vergleich (Wiesbaden: Harrassowitz, 2013), 208–214.

17 Roger Griffin, “The ‘Holy Storm’: ‘Clerical Fascism’ through the Lens of Modernism,” Totalitarian Movements and Political Religions 8, no. 2 (June 2007): 220; and Roger Griffin, “An Unholy Alliance? The Convergence between Revealed Religion and Sacralized Politics in Inter-war Europe,” in Catholicism and Fascism in Europe, 1918–1945, ed. Jean Nelis, Anne Morelli, and Danny Praet (Hildersheim: Georg Olms, 2015), 49–67.

18 Liviu Stan was born on July 11, 1911, in Socet (Hunedoara County), in the family of an Orthodox priest. He completed his high school studies in Deva and Lugoj (1921–1928). For more details about his biography, see Dicționarul teologilor români, ed. Mircea Păcurariu (Bucharest: Enciclopedică, 2002), s.v. “Liviu Stan”; and Mircea Păcurariu, “Personalitatea Preotului Prof. dr. Liviu Stan,” in Dobrei, Dreptul canonic în viața Bisericii, 15.

19 Irina Livezeanu, Cultural Politics in Greater Romania: Regionalism, National Building and Ethnic Struggle, 1918–1930 (Ithaca: Cornell University Press, 1995), 211–244; Mariana Hausleitner, Die Rumänisierung der Bukowina: Die Durchsetzung des nationalstaatlichen Anspruchs Grossrumäniens 1918–1944 (Munich: Oldenbourg, 2001); and Susanne Marten-Finnis and Markus Winkler, “Location Memory versus Space of Communication: Presses, Languages, and Education among the Czernovitz Jews, 1918–1941,” Central Europe 7, no. 1 (2009): 31.

20 Ion Nistor, Bucovina sub dominațiunea românească: La 20 de ani dela Unire (Cernăuți: s.n., 1938), 49–51; Dragoș Vitencu, Când dai nas lui Ivan . . . Mic tratat despre ucrainomanie (Cernăuți: Editura Mazililor și Răzășilor Bucovineni, 1934), 6, 65–78; Livezeanu, Cultural Politics, 60–78; Radu Florian Bruja, Extrema dreaptă în Bucovina (Târgoviște: Cetatea de Scaun, 2012), 46–47; and Victoria Camelia Cotos, Populația Bucovinei în perioada interbelică (Iași: Demiurg, 2009), 155–174.

21 Lucian Nastasă “Antisemitismul universitar în România (1919–1939),” in Antisemitismul universitar în România (1919–1939): Mărturii documentare, ed. Lucian Nastasă (Cluj-Napoca: Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, 2011), 64–80. For the Legionary figures, see Memoriu adresat tuturor țărilor–cu privire la situația românilor și jidanilor din România (Iași: Biblioteca Generația nouă, 1928), 9; and Corneliu Zelea Codreanu, Scrisori studențești din închisoare (Iași: Biblioteca Generația Nouă, 1925), 12–13, 15–16.

22 Marc-Antoine Costa de Beauregard and Dumitru Stăniloae, Mică dogmatică vorbită: Dialoguri la Cernica, 2nd ed. (Sibiu: Deisis, 2000), 24; and Ioan I. Ică Jr., “Teologia Ortodoxă modernă și contemporană–momente, figuri, parcurs, interpretare,” in Teologia Ortodoxă în secolul al XX-lea și la începutul secolului al XXI-lea, ed. Viorel Ioniță (Bucharest: Basilica, 2011), 58–59.

23 Ilie Imbrescu, Apostrofa unui teolog: Biserica și Mișcarea legionară (Bucharest: Cartea Românească, 1940), 20. For Fr. Domițian Spânu's biography, see Dicționarul teologilor români, ed. Păcurariu, s.v. “Domițian Spânu.” For the Department of Orthodox Theology from Cernăți, see Vladimir Trebici, “Facultatea de Teologie din Cernăuți (1875–1940) și importanța sa ecumenică,” in Autocefalie, Patriarhie, Slujire Sfântă: Momente aniversare în Biserica Ortodoxă Română, ed. Fr. Constantin Pârvu, Fr. Mircea Păcurariu, and Fr. Ioan Floca (Bucharest: Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1995), 360–367; Mardarie Popinciuc, Pentru Sfânta Cruce, Pentru Țară (Freiburg: Coresi, 1985), 55–75; and Bruja, Extrema dreaptă în Bucovina, 45.

24 Ion Fleșeriu, Amintiri (Madrid: Generația 1922, 1977), 27–44; Constantin Papanace, Destinul unei generații: Geneza și urmările lui 10 Decembrie 1922 (Bucharest: Scara, 2002); Lorenzo Baracchi Tua, Garda de Fier (Bucharest: Editura Mișcării Legionare, 1940), 36–37; and Traian Sandu, Un Fascisme Roumain: Histoire de la Garde de fer (Paris: Perrin, 2014), 43–47.

25 Nicolae Colan, “Biserica și politica,” Revista Teologică 16, no. 5–6 (May/June 1926): 119; and “Un partid clerical?” Cuvântul, 3 June 1929. Even Codreanu spoke of the necessity of an incessant “missionary” Fascism. See Corneliu Zelea Codreanu, Circulări și manifeste, 5th ed. (Munich: Colecția Europa, 1981), 41.

26 The term was coined by Roger Griffin, Modernism and Fascism: The Sense of a Beginning under Mussolini and Hitler (Houndmills: Palgrave Macmillan, 2007), 106–108.

27 Susannah Heschel, The Aryan Jesus: Christian Theologians and the Bible in Nazi Germany (Princeton: Princeton University Press, 2009), 19; and Paul A. Schapiro, “Faith, Murder, Resurrection: The Iron Guard and the Romanian Orthodox Church,” in Antisemitism, Christian Ambivalence, and the Holocaust, ed. Kevin Spicer (Bloomington: Indiana University Press, 2007), 136–172.

28 According to Filon Lauric, the first Legionary organization in the Cernăuți Student Legionary Center dates from 1931 and it was supported by influential university professors such as sociologist Traian Brăileanu (1882–1947). See Mariana Conovici, Silvia Iliescu, and Octavian Silivestru, eds., Țara, Legiunea, Căpitanul: Mișcarea Legionară în documente de istorie orală (Bucharest: Humanitas, 2008), 37.

29 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 119. For information about Arboroasa, see Dan Jumară, Societățile culturale academice românești din Bucovina în perioada interbelică (Iași: Alfa, 2005).

30 Arhivele Naționale ale României (hereafter abbreviated as ANR), Ministerul Instrucțiunii Publice, Fond Direcția Învățământului Superior, file 523/1931, p. 11. This document has been reproduced in Nastasă, Antisemitismul universitar in România, 478–479.

31 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 119.

32 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 2, p. 113; Pavel Cherescu, “Bursierii Mitropolitului Nicolae Bălan,” in Slujitor al Bisericii și al Neamului: Părintele Prof. Univ. Dr. Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române, la împlinirea vârstei de 70 de ani (Cluj-Napoca: Renașterea, 2002), 640. From 1930 up to 1937, Liviu Stan received one of the largest sums of money of the Gojdu fellowship recipients, 238,675 lei. Dumitru Păcurariu, 230 de ani de învățământ teologic la Sibiu 1786–2016 (Sibiu: Andreiană, 2016), 155.

33 ACNSAS, Fond MFI (Sibiu), file 12197, reel 146, vol. 1, p. 7; and ACNSAS, Fond Informativ, file 185032, vol. 1, p. 2. For the Legionary working camps’ system, see Rebecca Anne Haynes, “Working Camps, Commerce, and the Education of the ‘New Man’ in the Romanian Legionary Movement,” Historical Journal 51, no. 4 (2008): 945; and Oliver Jens Schmitt, “‘Zum Kampf, Arbeiter’–Arbeitfrage und Arbeitschaft in der Legionärsbewegung,” in Inszenierte Gegenmacht von rechts: Die ‘Legion Erzengel Michael’ im Rumänien 1918–1938, ed. Armin Heinen and Oliver Jens Schmitt (München: R. Oldernbourg, 2013), 277–360.

34 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 2, p. 113.

35 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 2, p. 2. According to Nicu Iancu, Sub steagul lui Codreanu: Momente din trecutul legionar (Madrid: Dacia, 1973), 72, already in April 1931, when the first Legionary nests appeared in Sibiu, student Valeriu Beleuță led the “Martirii credinței” Brotherhood of the Cross formed from the Orthodox Academy of Theology's students.

36 ACNSAS, Fond Informativ, file 0055331, vol. 1, p. 29; and Corneliu Georgescu, Pe drumul cu Arhangheli: Însemnări din viața unui legionar, 2nd ed. (Bucharest: Majadahonda, 1996), 1:13.

37 ACNSAS, Fond Informativ, file 0055331, vol. 2, p. 31; and United States Holocaust Memorial Museum Archives, Romanian Information Service Archives, Fond Nicolae Bălan, RG-25.004M, reel 244, file 26561, vol. 1, pp. 17, 27. For this generation of theologians' gratitude, see Bishop Nicolae Popoviciu, “Școala Mitropolitului Nicolae Bălan,” in Omagiu Înalt Prea Sfinției Sale Dr. Nicolae Bălan Mitropolitul Ardealului La Douăzeci de Ani de Arhipăstorire (Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1940), 178–181.

38 Fleșeriu, Amintiri, 61; and ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 14. For contemporary narratives of Legionary conversion, see Gh. Arghiropol, “Pe șantierul de la Buga,” România creștină, 15 July 1935; George Beza, “Mărturisire de credinţă,” Revista mea, September/October 1935; and Vasile Boldeanu “Ce-am văzut în tabăra Legionară la Carmen Sylva,” Braţul de Fier, September 1935.

39 Dumitru Micu, “Gîndirea” și gîndirismul (Bucharest: Minerva, 1975), 635–640; and Mircea A. Diaconu, Mișcarea “Iconar”: Literatură și politică în Bucovina anilor ’30 (Iași: Timpul, 1999).

40 Diaconu, Mișcarea “Iconar,” 19. According to an archival document, Streinu was the president of Arboroasa in 1932 and Professor Traian Brăileanu served as a figurehead for the society. See ACNSAS, Fond Documentar, file 015385, vol. 4, pp. 2, 3. See also Vintilă, Întruchipările rațiunii, 131.

41 Another element that might shed light on the Legionary conversion of Liviu Stan is the anti-Communist pastoral letter signed by all the Orthodox bishops in Transylvania at the initiative of Metropolitan Nicolae Bălan. See ACNSAS, Fond Informativ, file 5555, vol. 1, p. 1.

42 For Legionary work as a form of “white martyrdom,” see Ionuț Florin Biliuță, “The Archangel's Consecrated Servants: An Inquiry in the Relationship between the Romanian Orthodox Church and the Iron Guard (1930–1941),” (PhD diss., Central European University, 2013), 175–182.

43 Liviu Stan, “Manglavitul şi alte semne și minuni,” Iconar 1, no. 4 (1936): 7. Unless otherwise noted, all translations from Romanian are by the author. For contemporary accounts about the miracles of Maglavit, see D. Cristescu, “Referat din 30 iulie 1935,” Buletinul Oficial al Eparhiei Râmnicului Noului Severin 4, nos. 7–8 (July/August 1935): 379–387; Dem. Cristescu, Scurte lămuriri asupra minunii de la Maglavit (R. Vâlcea: Tipografia Episcopul Vartolomeiu a Sfintei Episcopii, 1935), 10–15; Ioan V. Gregorian, “Anul bisericesc 1935,” Renașterea 15, no. 1 (January 1936): 10–11 speaks about the “Theophany from Maglavit”; and Ioan Mihălcescu, “Rolul Maglavitului în viața noastră religioasă,” in Biserică-Cultură-Neam. Ciclul de conferințe pe anul 1936 (Bucharest: Tipografia Viața literară, 1936), 19–35.

44 Jorge Danino, Faith and Fascism: Catholic Intellectuals in Fascist Italy, 1925–1943 (Basingstoke: Palgrave, 2017), 24, 53. For the Nazi case, see John Connelly, From Enemy to Brother: The Revolution in Catholic Teaching on the Jews, 1933–1965 (Cambridge: Harvard University Press, 2012), 75.

45 In the Fascist imaginery, the alledged revelations of Nun Veronica from Vladimirești Monastery turned that place into “the new Maglavit,” one of the archtypes for Legionaries in the 1940s and 1950s in developing a carceral spirituality based on “hesychast” martyrdom. ACNSAS, Fond Informativ, file 234104, p. 49; ACNSAS, Fond Informativ, file 002214, vol. 1, p. 133; and ACNSAS, Fond Informativ, file 002214, vol. 3, p. 157.

46 Ion I. Moța, “La icoană!” Pământul strămoșesc, 1 August 1927, pp. 9–10; Mihail Polihroniade, “Construim!” Axa, 6 September 1933, p. 3; and Vasile Marin, “Răboj,” Axa, 19 September 1933, p. 5.

47 Rebecca Anne Haynes, “Corneliu Zelea Codreanu: The Romanian ‘New Man,’” in In the Shadow of Hitler: Personalities of the Right in Central and Eastern Europe, ed. Rebecca Haynes and Martyn Rady (London: I. B. Tauris, 2011), 169–188; and Oliver Jens Schmitt, Căpitan Codreanu: Aufstieg und Fall des rumänischen Faschistenführers (Vienna: Paul Zsolnay, 2016).

48 Liviu Stan, “Manglavitul şi alte semne și minuni,” Iconar 1, no. 4 (1936): 7. For Maglavit and the Legionary movement, see ANR, Ministerul de Interne, Fond Direcția Generală a Poliției, file 42/1935, pp. 7, 9, 39; ACNSAS, Fond Informativ, file 236684, pp. 95, 108; Florin Müller, “Das Wunder von Maglavit,” in Religion im Nationalstaat zwischen den Weltkriegen 1918–1939, ed. Martin Schulze Wessel (Sttutgart: Steiner, 2002), 189–197; and Oliver Jens Schmitt, “Approaching the Social History of Romanian Fascism: The Legionaries of Vâlcea County in Interwar Period,” Fascism: Journal of Comparative Fascist Studies 3, no. 2 (2014): 130–131.

49 For the idea of Fascist prophetism, see Griffin, Modernism and Fascism, 273–275. For the relation between ultranationalism and apocalyptical thinking forming a secular Nazi eschatology, see Richard Landes, Heaven on Earth: The Varieties of the Millennial Experiences (Oxford: Oxford University Press, 2011), 353–357; and Eric Kurlander, Hitler's Monsters: A Supernatural History of the Third Reich (New Haven, Conn.: Yale University Press, 2017), 41–42.

50 Gheorghe Furnică, “Linia lepădării de sine,” România creștină, 15 July 1935; and Ilie Imbrescu, “Chemarea Neamurilor,” Vestitorii, 13 March 1936.

51 Liviu Stan, “Învierea ‘legii românești,’” Iconar 1, no. 8 (1936): 1–2.

52 Traian Herseni, Mișcarea legionară și țărănimea, 3rd ed. (Bucharest: Editura Mișcării Legionare, 1937), 6.

53 See Liviu Stan, Dreptul în gândirea românească (Brașov: Tipografia Astra, 1943), 3.

54 Liviu Stan, “Învierea ‘legii românești,’” Iconar 1, no. 8 (1936): 2. He also built his thoughts upon Nae Ionescu's views. See Nae Ionescu, “Ce înseamnă stăpânire românească,” Gândul Neamului 1, no. 1 (March 1935): 8–9.

55 Dicționarul teologilor români, ed. Păcurariu, s.v. “Liviu Stan.”

56 According to Michael Phayer, The Catholic Church and the Holocaust, 1930–1965 (Bloomington: Indiana University Press, 2001), 17, at that time, the Catholic parish priest of the Frauenkirche from München was Fr. Hermann Muckermann, SJ (1877–1962), one of the leading Catholic raciologists from Nazi Germany. Nevertheless, Liviu Stan was never listed as a regular student at the university nor—despite his claims that he was a visiting student—does he appear in the records as a foreign or external student. For the most complete set of student records from the interwar years available, see Universität München: Studenten Werzeichgnis, Winter-Halbjahr 1936–1937 (Munich: s.n., 1937).

57 Valentin Săndulescu, “Sacralised Politics in Action: The February 1937 Burial of the Romanian Legionary Leaders Ion Moța and Vasile Marin,” Totalitarian Movements and Political Religions 8, no. 2 (June 2007): 259–269.

58 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 120.

59 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 121.

60 Dicționarul teologilor români, ed. Păcurariu, s.v. “Liviu Stan”; and Păcurariu, 230 de ani, 164.

61 Zoltán Pálfy, “Nationhood Reasserted: Transylvanian Educated Elites Before and After the 1918 Change of Sovereignty,” in Blomqvist, Iordachi, and Trencsényi, Hungary and Romania, 331.

62 Radu Ioanid, The Sword of the Archangel: Fascist Ideology in Romania (Boulder: East European Monographs, 1990), 39, 70–72; Michael Mann, Fascists (Cambridge: Cambridge University Press, 2004), 276; and Dylan Riley, The Civic Foundations of Fascism in Europe: Italy, Spain, and Romania, 1870–1945 (Baltimore: John Hopkins University Press, 2010), 136–137.

63 Peter F. Sugar, “Conclusion,” in Native Fascism in Successor States, 1918–1945, ed. Peter F. Sugar (Santa Barbara: Clio, 1971), 170–173. The quote is from Mann, Fascists, 276. For the right-wing mobilization in interwar Transylvania, see Florian Kührer-Wielach, “The Transylvanian Promise: Political Mobilization, Unfulfilled Hope and the Rise of Authoritarianism in Interwar Romania,” European Review of History 23, no. 4 (2016): 580–594.

64 Păcurariu, 230 de ani, 153–189. For the tensions between center and the periphery in Fascism, see Paul Corner, Fascist Party and Popular Opinion in Mussolini's Italy (Oxford: Oxford University Press, 2012), 23–50; and Christopher Duggan, Fascist Voices: An Intimate History of Mussolini's Italy (Oxford: Oxford University Press, 2013), 179–215.

65 Nicolae [Bălan] of Ardeal, “Săvârșitu-s-a,” Telegraful Român, 8 February 1928; Metropolitan Nicolae Bălan, Biserica Neamului și drepturile ei (Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1928), 32–34; Metropolitan Nicolae Bălan, Biserica împotriva Concordatului (Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1929); Ioan Mateiu, Politica bisericească a Statului românesc (Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1931), 114–118; Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România: Considerații istorico-juridice (Constanța: Ex Ponto, 2000), 42–59; and Mihai Constantin, Biserica și elitele intelectuale interbelice (Iași: Institutul European, 2009), 39–46. For Codreanu's ban on Roman Catholic and Uniate membership in the Iron Guard (on January 14, 1938), see Codreanu, Circulări și manifeste, 238.

66 Ionuț Biliuță, “The Ultranationalist Newsroom: Orthodox ‘Ecumenism’ in the Legionary Ecclesiastical Newspapers,” Review of Ecumenical Studies 10, no. 2 (August 2018): 192.

67 Teodor Bodogae, “Contribuția Ortodoxiei la formarea sufletului român,” Anuarul Academiei Teologice Andreiane 9 (1932–1933): 125–132.

68 Nicolae Colan, “Biserica și politica,” Revista Teologică 16, no. 5–6 (May/June 1926): 119.

69 Liviu Stan, “Sete de lumină cerească,” Iconar 2, no. 8 (1937): 3; and Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, 5th ed. (Timișoara: Gordian, 1994), 425. For the Fascist idea of resurrection, see Emilio Gentile, The Sacralization of Politics in Fascist Italy (Cambridge: Harvard University Press 1996), 39; and Mark Noucleous, “Long live death! Fascism, Resurrection, Immortality,” Journal of Political Ideologies 10, no. 1 (February 2005): 31–49.

70 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 15.

71 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 15.

72 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 15.

73 Herseni, Mișcarea legionară și țărănimea, 4; Traian Herseni, Mișcarea legionară și muncitorii (Bucharest: Editura Mișcării Legionare, 1937), 15, 27; Ion Banea, Ce este și ce vrea Mișcarea Legionară: Cărticică pentru săteni, 2nd ed. (Sibiu: Editura Curierul, 1937), 27, 46–47; and George Ciulpan, Satul românesc (Bucharest: Universul, 1937), 1; “Legiunea și muncitorii,” Libertatea, 2 September 1937.

74 The Legionary leadership was also punishing the Greek-Catholic priests from Sibiu County for refusing to attend the consecration of the Legionary crosses (troițe) in memory of the Legionary martyrs Moța and Marin. See V. Dreptul, “Din viața legionară: Din Copăcel,” Libertatea, 15 September 1937. Nevertheless, Legionary agitation had to be carried out by propagandists among the Transylvanian Uniates as well. See ANR, Ministerul de Interne, Fond Diverse, file 14/1937, p. 65.

75 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 121.

76 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 2, p. 114.

77 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 2, p. 114.

78 Maria Bucur, “Carol II of Romania,” in Balkan Strongmen: Dictators and Authoritarian Rulers of South-Eastern Europe, ed. Bernd J. Fischer (London: Hurst, 2007), 87–118; Constantin Iordachi, “A Continuum of Dictatorships: Hybrid Totalitarian Experiments in Romania, 1937–1944,” in Rethinking Fascism and Dictatorship in Europe, ed. António Costa Pinto and Aristotle Kallis (Basingstoke: Palgrave, 2014), 246–253; and Ilarion Țiu, Mișcarea legionară după Corneliu Codreanu: Dictatura regală (februarie 1938–septembrie 1940); Mecanismul schimbului de generații (Bucharest: Vremea, 2007), 38–64.

79 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 117. He also focused on his theological writing, publishing his PhD thesis in theology, defended in Cernăuți in 1937. See Liviu Stan, Mirenii în Biserică: Importanța elementului mirean în Biserică și participarea lui la exercitarea puterii bisericești; Studiu Canonic-Istoric (Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1939).

80 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 2, p. 115. The same letter was signed on October 25, 1939 by, among others, Fr. Nicolae Terchilă, (ACNSAS, Fond Penal, file 096040, vol. 2, p. 2) and Fr. Spiridon Cândea, (ACNSAS, Fond MFI [Sibiu], file12197, reel 146, vol. 2, p. 77). From 1939 up to 1940, Archbishop Bălan sent Teodor Bodogae to Belgrade to study Slavic languages in order to safeguard him from the anti-Legionary persecution during the royal dictatorship. See ACNSAS, Fond Informativ, file 165105, p. 128. For the thirty-four Legionary priests' letter of public statement condemning the Iron Guard signed on December 7, 1938, see Imbrescu, Biserica și Mișcarea legionară, 14–16.

81 Fleșeriu, Amintiri, 97.

82 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 114.

83 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 2, p. 115. According to another archival source, these items were moved only in the late 1960s. See ACNSAS, Fond Informativ, file 185032, vol. 1, p. 287.

84 A. Simion, Regimul politic din Romania în perioada sept. 1940–ian. 1941 (Cluj-Napoca: Dacia, 1976), 272. See Armin Heinen, Legiunea “Arhanghelului Mihail”: Mişcare socială şi organizaţie politică; O contribuţie la problema fascismului international (Bucharest: Humanitas, 1999), 420–424; and Denis Deletant, Hitler's Forgotten Ally: Ion Antonescu and his Regime, Romania 1940–1944 (Basingstoke: Palgrave, 2006), 52–69.

85 Fr. Spiridon Cândea was the first member of Sibiu's Theological Academy to rejoin hands with the Legionary leadership led by Horia Sima and Nicolae Petrașcu in late August 1940. See Nicolae Petrașcu, Din viața legionară, 3rd ed. (Bucharest: Majadahonda, 1995), 168.

86 According to Nicolae Petrașcu, he ordered Stan to accept the nomination as director in the ministry. See ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 14; ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 2, p. 116; and Protosynghellos Vasile Vasilache, “Noi demnitari la Ministerul Educațiunii Naționale, Cultelor și Artelor,” Biserica Ortodoxă Română 58, no. 11–12 (November/December 1940): 852.

87 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 87; and Lidia Stăniloae, “Lumina faptei în lumina cuvântului”: Împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae (Bucharest: Humanitas, 2000), 95.

88 Vladimir Dumitrescu, Mărturisirile unui “criminal politic” (Bucharest: Babel, 2013), 180; ACNSAS, Fond Informativ, file 207204, vol. 1, p. 74. According to an archival source, Fr. Stan and Vladimir Dumitrescu enjoyed good relations. See ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 2, p. 116.

89 Liviu Stan, Episcopia Timișorii. Precizări (Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1940); Liviu Stan, I.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului și principiul autonomiei bisericești (Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1940); and Lucian Mic, “Canonistul Liviu Stan și problema înființării Episcopiei Timișoarei,” in Dobrei, Dreptul canonic în viața Bisericii, 29–41.

90 “Răspunsul Dl: General Antonescu la scrisoarea I.S.S. Patriarch Nicodim,” Telegraful român, 6 October 1940; “Biserica Ortodoxă în noul regim,” Telegraful român, 6 October 1940; and Grigore T. Marcu, “Biserica şi preoţimea ortodoxă în statul român legionar,” Revista Teologică 20, no. 11–12 (November/December 1940): 590–594.

91 “Apelul Generalului Antonescu către toţi slujitorii altarelor româneşti,” Telegraful român, 13 October 1940.

92 ACNSAS, Fond Rețea, file 319280, p. 39.

93 For prior projects of reforming the Orthodox Church, see Nicolae Popovici, Opinii asupra proiectului de modificare a Legii și a Statutului pentru Organizarea Bisericii Ortodoxe Române (Sibiu: Tipografia Arhidiecezană, 1936); Antim Nica, Monahismul în Basarabia (Bălți: Tipografia Eparhială, 1940). The Communist decree no. 410/November 1959 (which closed down small monasteries, raised the admission age for nuns and monks, and transformed Orthodox monastic communities into lucrative cooperatives of production) but also Patriarch Iustinian Marina's sermons during that time took inspiration from this book. See ACNSAS, Fond Informativ, file 000701, vol. 1, p. 16; and ANR, Fond Visarion Puiu, file 10, pp. 64–68. For the conclusions of the Holy Synod's committee, see Ghiuș, Nica, Babacă, and Ioniță, Înoește-te noule Ierusalime.

94 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 122.

95 “Sfântul Sinod: Sesiunea Ordinară din anul 1940; Ședința din 2 Decembrie 1940;” Biserica Ortodoxă Română 59, no. 1–2 (January–February 1941): 34.

96 ANR, Ministerul de Interne, Fond Diverse, file 45/1940, p. 43.

97 Ilie I. Imbrescu, “Biserică și stat,” Cuvântul, 23 October 1940; Ion Georgescu, “La reorganizarea Bisericii,” Cuvântul, 1 November 1940; Gheorghe Racoveanu, “Sfântul Sinod la lucru,” Cuvântul, 6 December 1940; and Gheorghe Racoveanu, “Pentru o reorganizare bisericească,” Cuvântul, 12 December 1940.

98 Liviu Stan, “Chesarie Păunescu,” Cuvântul, 29 November 1940. See Dumitru Valenciuc, Arhiereul Eugen Laiu Suceveanul (1894–1967) (Suceava: Editura Cygnus, 2014), 73.

99 “Sfântul Sinod: Sesiunea Ordinară din anul 1940; Ședința a II-a din 3 Decembrie 1940,” Biserica Ortodoxă Română 59, no. 1–2 (January–February 1941): 47, 48. For a brief contextualization of these debates in the Holy Synod, see Costel Coajă, Relația stat-biserică în perioada 1938–1948: Cazul Bisericii Ortodoxe Române (Iași: Princeps Edit, 2008), 26–27.

100 “Sfântul Sinod: Sesiunea Ordinară din anul 1940; Ședința a I-a din 4 Decembrie 1940,” Biserica Ortodoxă Română 59, no. 1–2 (January–February 1941): 49–50, 51, 52; “Metropolitan Visarion Puiu to the Minister of Religious Denominations (20th of April 1939),” ANR, Fond Visarion Puiu, file 10, p. 64; and Ghiuș, Nica, Babacă, and Ioniță, Înoește-te noule Ierusalime, 5–12.

101 Mirel Bănică, Biserica Ortodoxă, stat și societate în anii ’30 (Iași: Polirom, 2007), 236–237.

102 “Sfântul Sinod: Sesiunea Ordinară din anul 1940; Ședința a II-a din 4 Decembrie 1940,” Biserica Ortodoxă Română 59, no. 1–2 (January–February 1941): 53–54; “Importante hotărâri luate ieri în şedinţa Sf. Sinod,” Cuvântul, 6 December 1940; and “Comunicatul Sfântului Sinod,” Telegraful român, 8 December 1940.

103 Liviu Stan, “Biserica în statul legionar,” Însemnări sociologice 4, no. 8 (15 December 1940): 9.

104 I. Făcăoaru, “Normele eugenice în organizațiile legionare,” Cuvântul, 21 December 1940; Constantin Papanace, “Desjudaizare, Defanariotizare, Dețiganizare,” Cuvântul, 30 December 1940; Alexandru Randa, Rasism românesc (Bucharest: Bucovina I. E. Toruțiu, 1941); and Sabin Manuilă, Studiu Etnografic asupra Populației României (Bucharest: Editura Institutului Național de Statistică, 1940), 19–21. The Roma minority fails to appear in the state's statistics. Viorel Achim, The Roma in Romanian History (Budapest: Central European University Press, 2004), 167; Maria Bucur, Eugenics and Modernization in Interwar Romania (Pittsburgh: University of Pittsburgh Press, 2002), 36–41; Holly Case, Between States: The Transylvanian Question and the European Idea during World War Two (Palo Alto: Stanford University Press, 2009), 67–68; Marius Turda, “Controlling the National Body: Ideas of Racial Purification in Romania, 1918–1944,” in Health, Hygiene and Eugenics in Southeastern Europe to 1945, ed. Christian Promitzer, Sevasti Trubeta, and Marius Turda (Budapest: Central European University Press, 2011), 338–339; and Marius Turda, “The Nation as Object: Race, Blood, and Biopolitics in interwar Romania,” Slavic Review 66, no. 3 (Fall 2007), 421–424.

105 Aristotle Kallis, Genocide and Fascism: The Eliminationist Drive in Fascist Europe (London: Routledge, 2008), 74–75; Vladimir Solonari, Purifying the Nation: Population Exchange and Ethnic Cleansing in Nazi-Allied Romania (Baltimore: John Hopkins University Press, 2010), 62–80; and Vladimir Solonari, “Ethnic Cleansing or ‘Crime Prevention’? Deportation of Romanian Roma,” in The Nazi Genocide of the Roma: Reassessment and Commemoration, ed. Anton Weiss-Wendt (New York: Berghahn, 2015), 100–101.

106 Liviu Stan, “Rasism față de țigani,” Cuvântul 18, no. 92 (18 January 1941): 2.

107 Stan, “Rasism față de țigani,” 2.

108 Liviu Stan, “Filistenii,” Glasul strămoșesc, 19 January 1941.

109 “Lista fruntașilor legionari cari vor vorbi la marile adunări de Duminică,” Înălțarea, 19 January 1941.

110 Pe marginea prăpastiei: 21–23 Ianuarie 1941, vol. 2, Pregătirea rebeliunii: Rebeliunea, 2nd ed. (Bucharest: Scripta, 1992), 200.

111 Pe marginea prăpastiei, 2:56–58, 76 give the reader a sense of the implication of the Orthodox clergy in the Legionary rebellion. See also Fleșeriu, Amintiri, 125–128. According to an archival source, during the legionary rebellion, Fr. Stan ran from Bucharest hidden in the car belonging to the army's Bishop Partenie Ciopron. See ACNSAS, Fond Informativ, file 185032, vol. 3, p. 64.

112 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 122.

113 Nistor Chioreanu, Morminte vii (Iași: Institutul European, 1992), 113.

114 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 122. According to Paul Mihail, in late 1943, Fr. Stan still worked in the Department for Religious Denominations. See Paul Mihail, Reconstituiri: Jurnal; Corespondență (Chișinău: Știința, 2018), 54.

115 Chioreanu, Morminte vii, 115.

116 Liviu Stan, “Teologia practică,” Revista Teologică 32, no. 7–8 (July/August 1942): 316–330. Liviu Stan, “Ontologia iuris,” Anuarul Academiei Teologice Andreiene 19 (1943): 407–611; and Liviu Stan, Dreptul în gândirea românească (Brașov: Tipografia Astra, 1943).

117 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 122.

118 Irineu Mihălcescu, Preoțimea și războiul sfânt contra hidrei bolșevice (Iași: Tipografia A. Țerek, 1941), 1, 7; and Nicodim Munteanu, Biruința nu se poate dobândi doar prin destoinicia clerului, ci și prin vitejia întregei oști creștine (Bucharest: Tipografia Cărților Bisericești 1941).

119 Radu Ioanid, The Holocaust in Romania: The Destruction of Jews and Gipsies under Antonescu Regime, 1940–1944 (Chicago: Ivan R. Dee, 2000), 110–194; Solonari, Purifying the Nation, 168–221; and Diana Dumitru, The State, Antisemitism, and Collaboration in the Holocaust: The Borderlands of Romania and the Soviet Union (Cambridge: Cambridge University Press, 2016), 139–176.

120 Nichifor Crainic, “Transfigurarea românismului,” Ortodoxia, Volume II. Creștinism și Românism (Bucharest: Tipografia Cărților Bisericești, 1943): 181–194; Dumitru Stăniloae, Biserica românească (Brașov: Tipografia Astra, 1942), 16; Ion Goron, “Iudaismul talmudic,” Viața ilustrată 9, no. 4 (June 1942), 6–8; Nicolae Mladin, “Doctrina despre viață a Profesorului Nicolae Paulescu: Part I,” Revista Teologică 32, no. 1–2 (January/February 1942): 56–85; Nicolae Mladin, “Doctrina despre viață a Profesorului Nicolae Paulescu: Part II,” Revista Teologică 32, no. 3–4 (March/April 1942): 176–205; and Simion Mehedinți-Soveja, Creștinism românesc (Bucharest: Cugetarea, 1941), 13–15.

121 Eugen Hulea, ASTRA: Istoric, Organizare, Activitate, Statute și Regulamente (Sibiu: Editura Astrei, 1944), 12–13; Pamfil Matei, Asociația transilvană pentru Literatura română și cultura poporului român ASTRA și rolul ei în cultura națională (Cluj-Napoca: Dacia, 1986), 102–114; Valer Moga, ASTRA și societatea, 1918–1930 (Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2003), 71–82, 264–273; Bucur, Eugenics and Modernization, 32–36; Viorel Achim, “Romanian-German Collaboration in Ethnopolitics: The Case of Sabin Manuilă,” in German Scholars and Ethnic Cleasing, 1919–1945, ed. Ingo Haar and Michael Fahlbusch (New York: Berghahn, 2005), 142–151; and Marius Turda, “Main Eugenicists and Key Texts,” in The History of East-Central European Eugenics, 1940–1945: Sources and Commentaries, ed. Marius Turda (London: Bloomsbury, 2016), 295–344.

122 Liviu Stan, Rasă și religiune (Sibiu: Tipografia Tipografiei Arhidiecezane, 1942). For the aforementioned publication, see Mihai-Adrian Panu, “Știința și ideologie: Revista ‘Buletin Eugenic și Biopolitic,’” in Elite, națiune și societate în România modernă, ed. Liviu Neagoe (Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2012), 81–101.

123 The last issue of Transilvania to feature the writings of Iron Guard members was in late June 1941. A possible explanation of their leave from the Transilvania pages maybe also be related with the fact that Iuliu Moldovan was a Greek-Catholic. See ACNSAS, Fond Informativ, File 000512, vol. 2, p. 14.

124 Solonari, Purifying the Nation, 67. See also Alexandru Claudian, “Rasă și cultură,” in Politica culturii: 30 de prelegeri publice și comunicări organizate de Institutul Social Român, ed. Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu, Dragoș Protopopescu (Bucharest: Editura Institutului Social Român, 1931), 79–91; and Radu Florescu, Dogme, Rasă, Rațiune, Stat (Bucharest: Institutul de Arte Grafice “Eminescu”, 1933), 53–73.

125 Katherine Verdery, “National Ideology and National Character in Interwar Romania,” in National Character and National Ideology in Eastern Europe, ed. Ivo Banaç and Katherine Verdery (New Haven, Conn.: Yale Center for International and Area Studies, 1995), 111–112 emphasized that precisely the religious, traditionalist version of Romanian nationalism underlined the primacy of the Dacians as the primordial element in the creation of the Romanian nation. For the anthropologists’ hesitation for advocating the pure nature of the Romanian race, see Solonari, Purifying the Nation, 68. Anthropologists such as Ovidiu Comșia considered the Romanian race as “a stabilized [racial] mix.”

126 Vladimir Solonari, “In the Shadow of Ethnic Nationalism: Racial Science in Romania,” in Racial Science in Hitler's New Europe 1938–1945, ed. Anton Weiss-Wendt and Rory Yeomans (Lincoln: Nebraska University Press, 2013), 275.

127 Iuliu Moldovan, Introducere în etnobiologie și biopolitică (Sibiu: Editura subsecției biopolitice și eugenice a Astrei, 1944), 21; and Sabin Manuilă, “Acțiunea eugenică ca factor de politică de populație,” Buletin eugenic și biopolitics 12, nos. 1–4 (January–April 1941): 2.

128 Stan, Rasă și religiune, 24–25. For the position of the Sibiu/Cluj school of racial anthropology regarding the primacy of blood, see Petru Râmneamțu, “Distribuția grupelor de sânge la populația din Transilvania,” Buletin eugenic și biopolitics 12, no. 9–12 (September–December 1941): 142–149; P. Râmneamțu, “Probleme etno-biopolitice ale Transilvaniei,” Transilvania 74, no. 5 (May 1943): 325–342; and Bucur, Eugenics and Modernization, 88. Stan was reviewed by other Transylvanian clergymen. See Dean Ion Goron, “Rasă și religie,” Viața ilustrată 9, no. 5 (July 1942): 1–3.

129 Nichifor Crainic, “Rasă și religiune,” Gândirea 14, no. 2 (February 1935): 57–65.

130 Iuliu Moldovan, “Reflecțiuni asupra organizării sanitare rurale,” Buletin eugenic și biopolitics 40, no. 3–5 (March–May 1940): 97–104; and Bucur, Eugenics and Modernization, 73–75.

131 Stan, Rasă și religiune, 3–10. For ideological transfers from Nazi Germany to Eastern Europe, please see Doris Bergen, “The Nazi Concept of ‘Volksdeutsche’ and the Exarcerbation of Anti-Semitism in Eastern Europe, 1939–1945,” Journal of Contemporary History 29, no. 4 (October 1994): 569–582; Dirk Schuster, “Die Evangelische Landeskirche A. B. in Rumänien als nationalkirchlicher Missionsträger in den besetzten Ostgebieten zwischen 1941 und 1944,” Zeitschrift für Siebenbürghische Landeskunde 36, no. 1 (2013): 167–178; and Tudor Georgescu, The Eugenic Fortress: The Transylvanian Saxon Experiment in Interwar Romania (Budapest: Central Eureopean University Press, 2016), 241–255.

132 For the Deutsche Christen, see Bergen, Doris, Twisted Cross: The Christian German Movement and the Third Reich (Chapel Hill: University of North Carolina Press, 1996), 21–43Google Scholar. For the Aryan Christology, see Heschel, The Aryan Jesus, 26–66; Susannah Heschel, “Reading Jesus as a Nazi,” in A Shadow of Glory: Reading the New Testament after the Holocaust, ed. Tod Linafelt (London: Routledge, 2002), 27–42.

133 Crainic, Nichifor, “Iisus în țara mea,” Gândirea 2, nos. 11–12 (1923): 117–120Google Scholar; Hitchins, Keith, “Gîndirea: Nationalism in a Spiritual Guise,” in Social Change in Romania, 1860–1940: A Debate in Development in a European Nation, ed. Jowitt, Kenneth (Berkeley: Institute of International Studies, 1978), 150–151Google Scholar.

134 Stan, Rasă și religiune, 122.

135 ACNSAS, Fond Informativ, file 211444, vol. 1, p. 88. He again walks in the footstepts of Nichifor Crainic.